Doua anotimpuri intr-un weekend la Doda Pilii

Aventuri in cinci Excursie la Doda Pilii_27

Cand dorul de duca te cuprinde pe de-a-ntregul, iar soarele te ispiteste sa iesi din casa si sa fugi cat vezi cu ochii, stii ca e timpul pentru o noua aventura! Asa a fost vinerea trecuta pentru noi, cand dupa o saptamana mai obositoare decat suntem deja obisnuiti, ne-am decis sa plecam la munte chiar in seara aia.

Asa ca ne-am facut un bagaj sumar, ne-am luat cate ceva de-ale gurii si am plecat seara tarziu catre Doda Pilii, la cabana unor prieteni dragi, pe care ii admiram tare mult pentru felul lor lejer de a fi.

Ne leaga amintiri frumoase de locul asta, pentru ca insumeaza cateva „prime dati” memorabile pentru noi: aici a fost prima noastra vacanta in doi la munte si aici am adus-o prima oara pe Mara la munte (avea doar 4 luni).

Sambata dimineata, am pornit toata gasca spre intrarea in Cheile Somesului Cald cu o dubita in care am incaput patru adulti si patru copii, dar si doi catei nastrusnici si un motan cam plictisit. Eram tare nerabdatori sa iesim pe munte, si am prins o zi perfecta, cu soare si o usoara adiere de primavara.

Copiii au luat toate baltoacele la rand, au aruncat cu pietre in apa si au sarit pana le-au ajuns stropii in ochi. Au gasit pana si oua de broaste, care i-au fascinat de minune.

Aventuri in cinci Excursie la Doda Pilii_7  

Tare ne-am bucurat sa vedem ca brandusele de primavara si-au scos capul la soare, e semn ca primavara a venit de-a binelea, dupa primii ghiocei rasariti.

Inca am mai gasit cateva petece de zapada, pe care micutii mei exploratori le-au savurat pe indelete, improvizand pe loc un joc cu bulgari de zapada.

Ne-am cocotat pe un deal langa o cabanuta tare cocheta, de unde se vedea bine tot intinsul vaii, si am facut un picnic la soare, printre branduse. A fost perfect!

Ne-a lipsit mirosul de lemn, de pamant, de iarba si de aer curat si de toata libertarea pe care muntele ti-o ofera. Aici simtim cum orele trec fara graba si ne bucuram pe indelete de fiecare moment, toata lumea e mai fericita si mai tihnita.

Somnul e de asemenea mai linistitor, asa incat noaptea nici nu ne-am dat seama ca… ninge! Abia spre dimineata, cand toti din casa inca dormeau la caldurica, am scos capul pe fereastra ca sa vad fulgii de zapada cum danseaza in ciuda noastra.

E adevarat ca vremea e imprevizibila la munte, dar sincer nu mai speram la zapada. Ne-am imbracat toate hainele groase pe care le-am avut cu noi si am iesit la plimbare pana la rau, pe Somesul Cald.

Soarele a fost bland cu noi si ne-a incantat cu razele sale, insa chiar si asa copiilor le-au inghetat picioarele in cizmele de guma neimblanite, asa ca ne-am scurtat tura si am revenit la cabana, la caldurica.

A fost sfarsitul de saptamana ideal: departe de oras si de agitatie, plin de aer curat si liniste, cu plimbari scurte, dar care ne-au incarcat bateriile epuizate si ne-au relaxat mintea agitata.

Muntele e mare noastra iubire si revenim aici de fiecare data cu drag, mai ales cand suntem impreuna cu oameni dragi, care sunt o inspiratie pentru noi pentru felul in care stiu sa-si faca viata tihnita si frumoasa, cu lucruri simple si naturale.

Facebook Comments